Istoricul televiziunii romane

O jumatate de secol împlinim în 2006, de când a fost lansata prima televiziune din România – Televiziunea publica româna .

Astazi, audiovizualul românesc numara peste 20 de posturi tv ...



Explozia informationala adusa de dezvoltarea televiziunilor în lume în anii ‘30 (în America, primul program de televiziune s-a transmis profesionist în 1924, iar în 1928 Anglia începea transmisiile tv. zilnice) s-a produs si în România la jumatatea secolului XX. În timp ce în anii ‘50, în America, Anglia – cu celebrul BBC, devenit etalonul televiziunilor mondiale-, Olanda, Germania, se putea vorbi de o televiziune iesita din faza de pionierat, cu institutii puternice, la noi încep primele transmisii cu titlu experimental.



La 31 decembrie 1956, într-un studio improvizat din Floreasca, str. Moliere, nr.2, s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe pelicula, care avea sa semneze actul de nastere al Televiziunii publice române. Ea a functionat pâna în 1992, ca structura organizatorica, într-o institutie comuna, Radioteleviziunea Româna, dupa modelul francez si englez.



Prima emisiune pe pelicula a fost urmata de alte transmisii de filme artistice (2-3 pe saptamâna) si, ulterior, de emisii din exterior, realizate cu carul de reportaj. Toate programele - piese de teatru, varietati, spectacole-maraton de revelion – se difuzau în direct, neexistând mijloace de înregistrare si de montaj. Baza tehnica era modesta, dispozitivele si aparatele erau construite cu forte proprii. Din 1958, a fost posibila redarea filmelor de 16 mm, iar din 1 septembrie 1958 s-a trecut la productia proprie de filme: primul subiect de actualitate filmat de operatorii studioului din Floreasca fiind festivitatea de deschidere a anului scolar.



Abia în 1968, s-a ajuns la un program zilnic, pe masura ce studiourile au fost dotate cu aparatura corespunzatoare.



În ciuda anilor dificili în care se constituiau bazele tehnice si se deschideau drumuri în productia de televiziune, studiourile Televiziunii publice au reprezentat o scena artistica pe care au evoluat marile valori ale culturii românesti si internationale– muzicieni de prestigiu reuniti de Festivalul George Enescu, Iosif Conta în fruntea orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, actori de legenda ai teatrului românesc precum George Vraca, Lucia Sturdza Bulandra sau Maria Filotti, marii scriitori ai epocii, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Tudor Arghezi si multi altii, carora Arhiva Televiziunii le pastreaza imagini unice.