Sunday, December 10, 2006
Istoricul sportului romanesc
1914 se infiinteaza Comitetul Olimpic Roman
1924 Prima participare oficiala a sportului romanesc la cea de- a VIII-a editie a Jocurilor Olimpice de la Paris care a insemnat si prima medalie din istoria olimpica a sportului romanesc, obtinuta de echipa de rugby care s-a clasat pe locul al III-lea.
Delegatia României a fost prezenta la toate editiile Jocurilor Olimpice incepand cu anul 1924, exceptie facand doua editii de vara, cele din 1932 si 1948 si una de iarna, cea din 1960.
Cu un palmares de 264 de medalii (din care 82 de aur, 88 de argint si 114 de bronz) castigate de sportivii romani la Jocurile Olimpice de vara, de la prima editie, Paris, 1924 pana la editia Atena 2004.
Amintim doar cateva nume, Bella Karoly, Maria Simionescu, Octavian Bellu, Mariana Bitang si Dan Grecu la gimnastica; Ion Kunst-Ghermanescu, Nicolae Nedeff si Constantin Popescu la handbal; Nicolae Navasart, Radu Hutanu si Ivan Potzaichin la kaiac-canoe; Ion Cornianu si Ion Crisnic la lupte; Stefan Petrescu, Lazar Baroga si Stefan Achim la haltere; Victor Mociani, Nicolae Gioga si Mircea Roman la canotaj; Ioan Söter, Ion Puica, Viorica Viscopoleanu, Nicolae Marasescu la atletism, Doina Sava la natatie; Farkas Paneth la tenis de masa, celebri antrenori care s-au facut cunoscuti in arenele olimpice, cu elevi de exceptie.
Istoria sportului romanesc contemporan s-a scris sub ochii actualei generatii, din care s-au nascut, au crescut si s-au afirmat marii performeri, sportivii de elita ai Romaniei. In aceasta carte de aur sunt inscrise numele: Nadia Comaneci, cea mai buna sportiva a secolului al XX-lea, Ivan Potzaichin, Amiralul flotei de kaiac-canoe, Elisabeta Lipa, canotoarea secolului XX, Iosif Sarbu, (primul campion olimpic roman), Ion Corneliu, Iolanda Balas, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puica, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Nicolae Linca, Francisc Vastag, Leonard Doroftei, Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitica Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Racila, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi si Constanta Burcica, Georgeta Damian, Viorica Susanu, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivas, Ecaterina Szabo, Simona Amînar, Lavinia Milosovici, Maria Olaru, Catalina Ponor, Marius Urzica, Andreea Raducan, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Stefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pirvulescu si Gheorghe Berceanu, Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Cristian Gatu, Cornel Otelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, Henri Rang, iar la sporturile de iarna Mihai Bira, Alexandru Papana, Ion Panturu si Gheorghe Girnita, precum si multi altii, medaliati la cele mai prestigioase competitii olimpice, mondiale si europene care au dus faima sportului romanesc.
2004: s-au aniversat 90 de ani de la infiintarea forului olimpismului romanesc, eveniment la care a fost prezent insusi Jacques Rogge, presedintele CIO.
1924 Prima participare oficiala a sportului romanesc la cea de- a VIII-a editie a Jocurilor Olimpice de la Paris care a insemnat si prima medalie din istoria olimpica a sportului romanesc, obtinuta de echipa de rugby care s-a clasat pe locul al III-lea.
Delegatia României a fost prezenta la toate editiile Jocurilor Olimpice incepand cu anul 1924, exceptie facand doua editii de vara, cele din 1932 si 1948 si una de iarna, cea din 1960.
Cu un palmares de 264 de medalii (din care 82 de aur, 88 de argint si 114 de bronz) castigate de sportivii romani la Jocurile Olimpice de vara, de la prima editie, Paris, 1924 pana la editia Atena 2004.
Amintim doar cateva nume, Bella Karoly, Maria Simionescu, Octavian Bellu, Mariana Bitang si Dan Grecu la gimnastica; Ion Kunst-Ghermanescu, Nicolae Nedeff si Constantin Popescu la handbal; Nicolae Navasart, Radu Hutanu si Ivan Potzaichin la kaiac-canoe; Ion Cornianu si Ion Crisnic la lupte; Stefan Petrescu, Lazar Baroga si Stefan Achim la haltere; Victor Mociani, Nicolae Gioga si Mircea Roman la canotaj; Ioan Söter, Ion Puica, Viorica Viscopoleanu, Nicolae Marasescu la atletism, Doina Sava la natatie; Farkas Paneth la tenis de masa, celebri antrenori care s-au facut cunoscuti in arenele olimpice, cu elevi de exceptie.
Istoria sportului romanesc contemporan s-a scris sub ochii actualei generatii, din care s-au nascut, au crescut si s-au afirmat marii performeri, sportivii de elita ai Romaniei. In aceasta carte de aur sunt inscrise numele: Nadia Comaneci, cea mai buna sportiva a secolului al XX-lea, Ivan Potzaichin, Amiralul flotei de kaiac-canoe, Elisabeta Lipa, canotoarea secolului XX, Iosif Sarbu, (primul campion olimpic roman), Ion Corneliu, Iolanda Balas, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puica, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Nicolae Linca, Francisc Vastag, Leonard Doroftei, Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitica Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Racila, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi si Constanta Burcica, Georgeta Damian, Viorica Susanu, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivas, Ecaterina Szabo, Simona Amînar, Lavinia Milosovici, Maria Olaru, Catalina Ponor, Marius Urzica, Andreea Raducan, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Stefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pirvulescu si Gheorghe Berceanu, Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Cristian Gatu, Cornel Otelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, Henri Rang, iar la sporturile de iarna Mihai Bira, Alexandru Papana, Ion Panturu si Gheorghe Girnita, precum si multi altii, medaliati la cele mai prestigioase competitii olimpice, mondiale si europene care au dus faima sportului romanesc.
2004: s-au aniversat 90 de ani de la infiintarea forului olimpismului romanesc, eveniment la care a fost prezent insusi Jacques Rogge, presedintele CIO.
Saturday, December 09, 2006
Istoricul televiziunii romane
O jumatate de secol împlinim în 2006, de când a fost lansata prima televiziune din România – Televiziunea publica româna .
Astazi, audiovizualul românesc numara peste 20 de posturi tv ...
Explozia informationala adusa de dezvoltarea televiziunilor în lume în anii ‘30 (în America, primul program de televiziune s-a transmis profesionist în 1924, iar în 1928 Anglia începea transmisiile tv. zilnice) s-a produs si în România la jumatatea secolului XX. În timp ce în anii ‘50, în America, Anglia – cu celebrul BBC, devenit etalonul televiziunilor mondiale-, Olanda, Germania, se putea vorbi de o televiziune iesita din faza de pionierat, cu institutii puternice, la noi încep primele transmisii cu titlu experimental.
La 31 decembrie 1956, într-un studio improvizat din Floreasca, str. Moliere, nr.2, s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe pelicula, care avea sa semneze actul de nastere al Televiziunii publice române. Ea a functionat pâna în 1992, ca structura organizatorica, într-o institutie comuna, Radioteleviziunea Româna, dupa modelul francez si englez.
Prima emisiune pe pelicula a fost urmata de alte transmisii de filme artistice (2-3 pe saptamâna) si, ulterior, de emisii din exterior, realizate cu carul de reportaj. Toate programele - piese de teatru, varietati, spectacole-maraton de revelion – se difuzau în direct, neexistând mijloace de înregistrare si de montaj. Baza tehnica era modesta, dispozitivele si aparatele erau construite cu forte proprii. Din 1958, a fost posibila redarea filmelor de 16 mm, iar din 1 septembrie 1958 s-a trecut la productia proprie de filme: primul subiect de actualitate filmat de operatorii studioului din Floreasca fiind festivitatea de deschidere a anului scolar.
Abia în 1968, s-a ajuns la un program zilnic, pe masura ce studiourile au fost dotate cu aparatura corespunzatoare.
În ciuda anilor dificili în care se constituiau bazele tehnice si se deschideau drumuri în productia de televiziune, studiourile Televiziunii publice au reprezentat o scena artistica pe care au evoluat marile valori ale culturii românesti si internationale– muzicieni de prestigiu reuniti de Festivalul George Enescu, Iosif Conta în fruntea orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, actori de legenda ai teatrului românesc precum George Vraca, Lucia Sturdza Bulandra sau Maria Filotti, marii scriitori ai epocii, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Tudor Arghezi si multi altii, carora Arhiva Televiziunii le pastreaza imagini unice.
Astazi, audiovizualul românesc numara peste 20 de posturi tv ...
Explozia informationala adusa de dezvoltarea televiziunilor în lume în anii ‘30 (în America, primul program de televiziune s-a transmis profesionist în 1924, iar în 1928 Anglia începea transmisiile tv. zilnice) s-a produs si în România la jumatatea secolului XX. În timp ce în anii ‘50, în America, Anglia – cu celebrul BBC, devenit etalonul televiziunilor mondiale-, Olanda, Germania, se putea vorbi de o televiziune iesita din faza de pionierat, cu institutii puternice, la noi încep primele transmisii cu titlu experimental.
La 31 decembrie 1956, într-un studio improvizat din Floreasca, str. Moliere, nr.2, s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe pelicula, care avea sa semneze actul de nastere al Televiziunii publice române. Ea a functionat pâna în 1992, ca structura organizatorica, într-o institutie comuna, Radioteleviziunea Româna, dupa modelul francez si englez.
Prima emisiune pe pelicula a fost urmata de alte transmisii de filme artistice (2-3 pe saptamâna) si, ulterior, de emisii din exterior, realizate cu carul de reportaj. Toate programele - piese de teatru, varietati, spectacole-maraton de revelion – se difuzau în direct, neexistând mijloace de înregistrare si de montaj. Baza tehnica era modesta, dispozitivele si aparatele erau construite cu forte proprii. Din 1958, a fost posibila redarea filmelor de 16 mm, iar din 1 septembrie 1958 s-a trecut la productia proprie de filme: primul subiect de actualitate filmat de operatorii studioului din Floreasca fiind festivitatea de deschidere a anului scolar.
Abia în 1968, s-a ajuns la un program zilnic, pe masura ce studiourile au fost dotate cu aparatura corespunzatoare.
În ciuda anilor dificili în care se constituiau bazele tehnice si se deschideau drumuri în productia de televiziune, studiourile Televiziunii publice au reprezentat o scena artistica pe care au evoluat marile valori ale culturii românesti si internationale– muzicieni de prestigiu reuniti de Festivalul George Enescu, Iosif Conta în fruntea orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, actori de legenda ai teatrului românesc precum George Vraca, Lucia Sturdza Bulandra sau Maria Filotti, marii scriitori ai epocii, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Tudor Arghezi si multi altii, carora Arhiva Televiziunii le pastreaza imagini unice.
Subscribe to:
Posts (Atom)
