Monday, February 19, 2007
Sibiu-CAPITALA CULTURII 2007
Date importante:
1191
Prima mentiune documentara a localitatii Cibinium intr-un document eclezastic pastrat la Vatican
1292
Este mentionat primul spital de pe actualul teritoriu al Romaniei
1366
Se incheie lucrarile la a 3-a incinta de fortificatie. Sibiul este declarat oras cu denumirea de Hermannstadt.
1376
Numarul breslelor ajunge la 19 in care se practica 25 de meserii.
1380
Este atestata prima scoala din oras.
1462
La Sibiu apare cel mai vechi manuscris german din Transilvania
1494
Este mentionata prima farmacie, cea mai veche din Romania
1551
Konrad Hass proiecteaza la Sibiu principiile rachetei in 3 trepte.
1557
Este atestata documentar prima librarie.
1671
Valentin Frank von Frankenstein mentioneaza descoperirea gazului metan de niste locuitori din Bazna.
1692
Sibiul devine timp de un secol capitala Transilvaniei.
1769
In casa Moringer din Piata Mare ( Casa Albastra) se infiinteaza prima sala de reprentatii teatrale.
Baronul Samuel Brukenthal este numit in functia de Comisar Imperial.
1778
Martin Hochmeister deschide prima librarie din oras si in acelasi an scoate primul ziar cu profil teatral din Ardeal: 'Theatral Wochenblatt'
1782
Franz Joseph Muller descopera in atelierul sau din strada Fleischer nr. 36 (actuala Mitropoliei) elementul chimic Telur.
1783
Apare primul manual scolar in limba romana
1787
Prima biserica ortodoxa se inaugureaza
1788
Martin Hochmeister deschide un teatru in Turnul Gros.
1789
Ioan Piuariu Molnar pune bazele primei gazete romanesti: 'Foaia romaneasca pentru econom'.
1797
Samuel von Hahnemann infiinteaza primul laborator de homeopatie
1817
La 25 februarie Muzeul Brukenthal isi deschide portile. Este primul muzeu din Romania.
1818
Se infiinteaza prima Societate Muzicala
1820
Strazile sunt luminate noaptea.
1822
Michael Bielz infiinteaza prima litografie din Ardeal.
1846
JJohann Strauss si Franz Listz concerteaza in oras.
1849
Este infiintata Societatea Transilvaneana pentru Stiintele Naturii
1850
Andrei Saguna infiinteaza prima Imprimarie romaneasca.
1853
Apare 'Telegraful Roman'. Astazi este cel mai vechi ziar din Romania cu aparitie neintrerupta
1861
Se infiinteaza societatea culturala ASTRA.
1884
Ziarul Tribuna apare avand in frunte pe Ioan Slavici.
1885
Prima linie telgrafica din oras.
1895
ASTRA publica prima Enciclopedie Romaneasca (a 3-a din Europa)Se deschide Muzeul de Stiinte Naturale
1904
Sibiul devine al 3-lea oras din Austro-Ungaria iluminat cu curent electric si al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric.
1905
Are loc inaugurarea noii cladiri a Astrei si a Muzeului Asociatiunii in parcul orasului.
1906
Se sfinteste Catedrala Ortodoxa din Sibiu
1914
Orga Catedralei luterane este dotata cu peste 6000 tuburi, considerate cele mai mari din aceasta parte a Europei.
1919
Orasul isi schimba denumirea oficiala in Sibiu.
1925
In oras se prezinta primele radiouri.
1934
La Sibiu apar 36 de reviste si ziare de limba germana si 24 romanesti.
In proximitatea Sibiului, la Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, înca necercetata sistematic. Este de notorietate în literatura de specialitate Donariumul de la Biertan a carui inscriptie latina, 'Ego Zenovius votum posui' (Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, în conditii vitrege, populând vaile Oltului, Cibinului, Hârtibaciului sau Târnavelor pâna în zilele noastre.Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876).In 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scauneMentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate românesti asa numite scaune-filiala în care nu locuiau sasi (T. Nägler)Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; în secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau în Tara Româneasca sau în Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat inca de la inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241 cand Sibiul a fost devastat si incediat de tatari. Doar 100 de locuitori au scapat cu viata. In 1432 are loc primul asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugena al IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare pentru intreaga crestinatate. Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács în anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si întemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, în fata unei situatii noi în care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, când cea fireasca filohabsburgica, având în vedere afinitatile etnice si culturale, când prootomana. Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul îsi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu începere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecând în corpore la confesiunea luterana pe care, în marea lor majoritate, o marturisesc si în prezent. Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului. Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu între 1692 si 1790.In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale. A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910. Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.Sistemul comunist, cu mici exceptii, nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.
1191
Prima mentiune documentara a localitatii Cibinium intr-un document eclezastic pastrat la Vatican
1292
Este mentionat primul spital de pe actualul teritoriu al Romaniei
1366
Se incheie lucrarile la a 3-a incinta de fortificatie. Sibiul este declarat oras cu denumirea de Hermannstadt.
1376
Numarul breslelor ajunge la 19 in care se practica 25 de meserii.
1380
Este atestata prima scoala din oras.
1462
La Sibiu apare cel mai vechi manuscris german din Transilvania
1494
Este mentionata prima farmacie, cea mai veche din Romania
1551
Konrad Hass proiecteaza la Sibiu principiile rachetei in 3 trepte.
1557
Este atestata documentar prima librarie.
1671
Valentin Frank von Frankenstein mentioneaza descoperirea gazului metan de niste locuitori din Bazna.
1692
Sibiul devine timp de un secol capitala Transilvaniei.
1769
In casa Moringer din Piata Mare ( Casa Albastra) se infiinteaza prima sala de reprentatii teatrale.
Baronul Samuel Brukenthal este numit in functia de Comisar Imperial.
1778
Martin Hochmeister deschide prima librarie din oras si in acelasi an scoate primul ziar cu profil teatral din Ardeal: 'Theatral Wochenblatt'
1782
Franz Joseph Muller descopera in atelierul sau din strada Fleischer nr. 36 (actuala Mitropoliei) elementul chimic Telur.
1783
Apare primul manual scolar in limba romana
1787
Prima biserica ortodoxa se inaugureaza
1788
Martin Hochmeister deschide un teatru in Turnul Gros.
1789
Ioan Piuariu Molnar pune bazele primei gazete romanesti: 'Foaia romaneasca pentru econom'.
1797
Samuel von Hahnemann infiinteaza primul laborator de homeopatie
1817
La 25 februarie Muzeul Brukenthal isi deschide portile. Este primul muzeu din Romania.
1818
Se infiinteaza prima Societate Muzicala
1820
Strazile sunt luminate noaptea.
1822
Michael Bielz infiinteaza prima litografie din Ardeal.
1846
JJohann Strauss si Franz Listz concerteaza in oras.
1849
Este infiintata Societatea Transilvaneana pentru Stiintele Naturii
1850
Andrei Saguna infiinteaza prima Imprimarie romaneasca.
1853
Apare 'Telegraful Roman'. Astazi este cel mai vechi ziar din Romania cu aparitie neintrerupta
1861
Se infiinteaza societatea culturala ASTRA.
1884
Ziarul Tribuna apare avand in frunte pe Ioan Slavici.
1885
Prima linie telgrafica din oras.
1895
ASTRA publica prima Enciclopedie Romaneasca (a 3-a din Europa)Se deschide Muzeul de Stiinte Naturale
1904
Sibiul devine al 3-lea oras din Austro-Ungaria iluminat cu curent electric si al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric.
1905
Are loc inaugurarea noii cladiri a Astrei si a Muzeului Asociatiunii in parcul orasului.
1906
Se sfinteste Catedrala Ortodoxa din Sibiu
1914
Orga Catedralei luterane este dotata cu peste 6000 tuburi, considerate cele mai mari din aceasta parte a Europei.
1919
Orasul isi schimba denumirea oficiala in Sibiu.
1925
In oras se prezinta primele radiouri.
1934
La Sibiu apar 36 de reviste si ziare de limba germana si 24 romanesti.
In proximitatea Sibiului, la Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, înca necercetata sistematic. Este de notorietate în literatura de specialitate Donariumul de la Biertan a carui inscriptie latina, 'Ego Zenovius votum posui' (Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, în conditii vitrege, populând vaile Oltului, Cibinului, Hârtibaciului sau Târnavelor pâna în zilele noastre.Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876).In 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scauneMentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate românesti asa numite scaune-filiala în care nu locuiau sasi (T. Nägler)Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; în secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau în Tara Româneasca sau în Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat inca de la inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241 cand Sibiul a fost devastat si incediat de tatari. Doar 100 de locuitori au scapat cu viata. In 1432 are loc primul asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugena al IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare pentru intreaga crestinatate. Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács în anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si întemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, în fata unei situatii noi în care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, când cea fireasca filohabsburgica, având în vedere afinitatile etnice si culturale, când prootomana. Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul îsi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu începere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecând în corpore la confesiunea luterana pe care, în marea lor majoritate, o marturisesc si în prezent. Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului. Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu între 1692 si 1790.In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale. A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910. Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.Sistemul comunist, cu mici exceptii, nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.
Sunday, December 10, 2006
Istoricul sportului romanesc
1914 se infiinteaza Comitetul Olimpic Roman
1924 Prima participare oficiala a sportului romanesc la cea de- a VIII-a editie a Jocurilor Olimpice de la Paris care a insemnat si prima medalie din istoria olimpica a sportului romanesc, obtinuta de echipa de rugby care s-a clasat pe locul al III-lea.
Delegatia României a fost prezenta la toate editiile Jocurilor Olimpice incepand cu anul 1924, exceptie facand doua editii de vara, cele din 1932 si 1948 si una de iarna, cea din 1960.
Cu un palmares de 264 de medalii (din care 82 de aur, 88 de argint si 114 de bronz) castigate de sportivii romani la Jocurile Olimpice de vara, de la prima editie, Paris, 1924 pana la editia Atena 2004.
Amintim doar cateva nume, Bella Karoly, Maria Simionescu, Octavian Bellu, Mariana Bitang si Dan Grecu la gimnastica; Ion Kunst-Ghermanescu, Nicolae Nedeff si Constantin Popescu la handbal; Nicolae Navasart, Radu Hutanu si Ivan Potzaichin la kaiac-canoe; Ion Cornianu si Ion Crisnic la lupte; Stefan Petrescu, Lazar Baroga si Stefan Achim la haltere; Victor Mociani, Nicolae Gioga si Mircea Roman la canotaj; Ioan Söter, Ion Puica, Viorica Viscopoleanu, Nicolae Marasescu la atletism, Doina Sava la natatie; Farkas Paneth la tenis de masa, celebri antrenori care s-au facut cunoscuti in arenele olimpice, cu elevi de exceptie.
Istoria sportului romanesc contemporan s-a scris sub ochii actualei generatii, din care s-au nascut, au crescut si s-au afirmat marii performeri, sportivii de elita ai Romaniei. In aceasta carte de aur sunt inscrise numele: Nadia Comaneci, cea mai buna sportiva a secolului al XX-lea, Ivan Potzaichin, Amiralul flotei de kaiac-canoe, Elisabeta Lipa, canotoarea secolului XX, Iosif Sarbu, (primul campion olimpic roman), Ion Corneliu, Iolanda Balas, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puica, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Nicolae Linca, Francisc Vastag, Leonard Doroftei, Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitica Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Racila, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi si Constanta Burcica, Georgeta Damian, Viorica Susanu, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivas, Ecaterina Szabo, Simona Amînar, Lavinia Milosovici, Maria Olaru, Catalina Ponor, Marius Urzica, Andreea Raducan, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Stefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pirvulescu si Gheorghe Berceanu, Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Cristian Gatu, Cornel Otelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, Henri Rang, iar la sporturile de iarna Mihai Bira, Alexandru Papana, Ion Panturu si Gheorghe Girnita, precum si multi altii, medaliati la cele mai prestigioase competitii olimpice, mondiale si europene care au dus faima sportului romanesc.
2004: s-au aniversat 90 de ani de la infiintarea forului olimpismului romanesc, eveniment la care a fost prezent insusi Jacques Rogge, presedintele CIO.
1924 Prima participare oficiala a sportului romanesc la cea de- a VIII-a editie a Jocurilor Olimpice de la Paris care a insemnat si prima medalie din istoria olimpica a sportului romanesc, obtinuta de echipa de rugby care s-a clasat pe locul al III-lea.
Delegatia României a fost prezenta la toate editiile Jocurilor Olimpice incepand cu anul 1924, exceptie facand doua editii de vara, cele din 1932 si 1948 si una de iarna, cea din 1960.
Cu un palmares de 264 de medalii (din care 82 de aur, 88 de argint si 114 de bronz) castigate de sportivii romani la Jocurile Olimpice de vara, de la prima editie, Paris, 1924 pana la editia Atena 2004.
Amintim doar cateva nume, Bella Karoly, Maria Simionescu, Octavian Bellu, Mariana Bitang si Dan Grecu la gimnastica; Ion Kunst-Ghermanescu, Nicolae Nedeff si Constantin Popescu la handbal; Nicolae Navasart, Radu Hutanu si Ivan Potzaichin la kaiac-canoe; Ion Cornianu si Ion Crisnic la lupte; Stefan Petrescu, Lazar Baroga si Stefan Achim la haltere; Victor Mociani, Nicolae Gioga si Mircea Roman la canotaj; Ioan Söter, Ion Puica, Viorica Viscopoleanu, Nicolae Marasescu la atletism, Doina Sava la natatie; Farkas Paneth la tenis de masa, celebri antrenori care s-au facut cunoscuti in arenele olimpice, cu elevi de exceptie.
Istoria sportului romanesc contemporan s-a scris sub ochii actualei generatii, din care s-au nascut, au crescut si s-au afirmat marii performeri, sportivii de elita ai Romaniei. In aceasta carte de aur sunt inscrise numele: Nadia Comaneci, cea mai buna sportiva a secolului al XX-lea, Ivan Potzaichin, Amiralul flotei de kaiac-canoe, Elisabeta Lipa, canotoarea secolului XX, Iosif Sarbu, (primul campion olimpic roman), Ion Corneliu, Iolanda Balas, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puica, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Nicolae Linca, Francisc Vastag, Leonard Doroftei, Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitica Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Racila, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi si Constanta Burcica, Georgeta Damian, Viorica Susanu, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivas, Ecaterina Szabo, Simona Amînar, Lavinia Milosovici, Maria Olaru, Catalina Ponor, Marius Urzica, Andreea Raducan, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Stefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pirvulescu si Gheorghe Berceanu, Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Cristian Gatu, Cornel Otelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, Henri Rang, iar la sporturile de iarna Mihai Bira, Alexandru Papana, Ion Panturu si Gheorghe Girnita, precum si multi altii, medaliati la cele mai prestigioase competitii olimpice, mondiale si europene care au dus faima sportului romanesc.
2004: s-au aniversat 90 de ani de la infiintarea forului olimpismului romanesc, eveniment la care a fost prezent insusi Jacques Rogge, presedintele CIO.
Saturday, December 09, 2006
Istoricul televiziunii romane
O jumatate de secol împlinim în 2006, de când a fost lansata prima televiziune din România – Televiziunea publica româna .
Astazi, audiovizualul românesc numara peste 20 de posturi tv ...
Explozia informationala adusa de dezvoltarea televiziunilor în lume în anii ‘30 (în America, primul program de televiziune s-a transmis profesionist în 1924, iar în 1928 Anglia începea transmisiile tv. zilnice) s-a produs si în România la jumatatea secolului XX. În timp ce în anii ‘50, în America, Anglia – cu celebrul BBC, devenit etalonul televiziunilor mondiale-, Olanda, Germania, se putea vorbi de o televiziune iesita din faza de pionierat, cu institutii puternice, la noi încep primele transmisii cu titlu experimental.
La 31 decembrie 1956, într-un studio improvizat din Floreasca, str. Moliere, nr.2, s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe pelicula, care avea sa semneze actul de nastere al Televiziunii publice române. Ea a functionat pâna în 1992, ca structura organizatorica, într-o institutie comuna, Radioteleviziunea Româna, dupa modelul francez si englez.
Prima emisiune pe pelicula a fost urmata de alte transmisii de filme artistice (2-3 pe saptamâna) si, ulterior, de emisii din exterior, realizate cu carul de reportaj. Toate programele - piese de teatru, varietati, spectacole-maraton de revelion – se difuzau în direct, neexistând mijloace de înregistrare si de montaj. Baza tehnica era modesta, dispozitivele si aparatele erau construite cu forte proprii. Din 1958, a fost posibila redarea filmelor de 16 mm, iar din 1 septembrie 1958 s-a trecut la productia proprie de filme: primul subiect de actualitate filmat de operatorii studioului din Floreasca fiind festivitatea de deschidere a anului scolar.
Abia în 1968, s-a ajuns la un program zilnic, pe masura ce studiourile au fost dotate cu aparatura corespunzatoare.
În ciuda anilor dificili în care se constituiau bazele tehnice si se deschideau drumuri în productia de televiziune, studiourile Televiziunii publice au reprezentat o scena artistica pe care au evoluat marile valori ale culturii românesti si internationale– muzicieni de prestigiu reuniti de Festivalul George Enescu, Iosif Conta în fruntea orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, actori de legenda ai teatrului românesc precum George Vraca, Lucia Sturdza Bulandra sau Maria Filotti, marii scriitori ai epocii, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Tudor Arghezi si multi altii, carora Arhiva Televiziunii le pastreaza imagini unice.
Astazi, audiovizualul românesc numara peste 20 de posturi tv ...
Explozia informationala adusa de dezvoltarea televiziunilor în lume în anii ‘30 (în America, primul program de televiziune s-a transmis profesionist în 1924, iar în 1928 Anglia începea transmisiile tv. zilnice) s-a produs si în România la jumatatea secolului XX. În timp ce în anii ‘50, în America, Anglia – cu celebrul BBC, devenit etalonul televiziunilor mondiale-, Olanda, Germania, se putea vorbi de o televiziune iesita din faza de pionierat, cu institutii puternice, la noi încep primele transmisii cu titlu experimental.
La 31 decembrie 1956, într-un studio improvizat din Floreasca, str. Moliere, nr.2, s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe pelicula, care avea sa semneze actul de nastere al Televiziunii publice române. Ea a functionat pâna în 1992, ca structura organizatorica, într-o institutie comuna, Radioteleviziunea Româna, dupa modelul francez si englez.
Prima emisiune pe pelicula a fost urmata de alte transmisii de filme artistice (2-3 pe saptamâna) si, ulterior, de emisii din exterior, realizate cu carul de reportaj. Toate programele - piese de teatru, varietati, spectacole-maraton de revelion – se difuzau în direct, neexistând mijloace de înregistrare si de montaj. Baza tehnica era modesta, dispozitivele si aparatele erau construite cu forte proprii. Din 1958, a fost posibila redarea filmelor de 16 mm, iar din 1 septembrie 1958 s-a trecut la productia proprie de filme: primul subiect de actualitate filmat de operatorii studioului din Floreasca fiind festivitatea de deschidere a anului scolar.
Abia în 1968, s-a ajuns la un program zilnic, pe masura ce studiourile au fost dotate cu aparatura corespunzatoare.
În ciuda anilor dificili în care se constituiau bazele tehnice si se deschideau drumuri în productia de televiziune, studiourile Televiziunii publice au reprezentat o scena artistica pe care au evoluat marile valori ale culturii românesti si internationale– muzicieni de prestigiu reuniti de Festivalul George Enescu, Iosif Conta în fruntea orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, actori de legenda ai teatrului românesc precum George Vraca, Lucia Sturdza Bulandra sau Maria Filotti, marii scriitori ai epocii, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Tudor Arghezi si multi altii, carora Arhiva Televiziunii le pastreaza imagini unice.
Wednesday, October 25, 2006
Pe parcursul mai multori ani romanii nostrii s-au gandit cine e oare CEL MAI MARE ROMAN insa raspunsul nu a fost facut public deoarece fiecare avea parea lui si din aceasta cauza s-a format emisiunea "MARI ROMIANI"pentru ca sa se poata afla cine este cel mai semnificativ om din poporul roman si acest lucru s-a facut pe baza unor voturi pentru ca sa nu existe comentarii.Dupa emisiunea aceasta finalistul este STEFAN CEL MARE.El este o persoana importanta in istoria romanilor si eu cel putin il apreciez mult deoarece a construit multe lacasuri sfinte.
Tuesday, October 10, 2006
Subscribe to:
Posts (Atom)
